Home » Tataica: – roman – by Daniela Steins
Tataica: – roman – Daniela Steins

Tataica: – roman –

Daniela Steins

Published December 9th 2010
ISBN : 9783842338081
Paperback
88 pages
Enter the sum

 About the Book 

Tắ-tắ-ica, bunicul nostru nắ-scut ỉ-n 1886 ar fi meritat «un Sadoveanu» ca sắ--i scrie viaţ-a. In lipsa acestui mare povestitor, am trecut la trebắ-, eu, Daniela, una din nepoatele lui. AmMoreTắ-tắ-ica, bunicul nostru nắ-scut ỉ-n 1886 ar fi meritat «un Sadoveanu» ca sắ--i scrie viaţ-a. In lipsa acestui mare povestitor, am trecut la trebắ-, eu, Daniela, una din nepoatele lui. Am moș-tenit cele trei caiete cu notiţ-e ale bunicului ș-i am mai moș-tenit ș-i povaţ-a tatắ-lui meu, a neuitatului Col. Dr. Neculai Diaconescu, sắ- scriu despre familia mea, sắ- le dau celor iubiţ-i o a doua viaţ-ắ-, cắ-ci o meritắ-!Când citiţ-i aceastắ- carte, nu uitaţ-i cât timp a trecut de la 1886 pânắ- azi ỉ-n 2010: o-sutắ--douắ-zeci-ș-i-patru de ani! Deaceea vắ- rog sắ- priviţ-i unele relatắ-ri cu blândeţ-ea specific româneascắ-: pe acea vreme bucắ-tarul Rusu al strắ-bunicului nostru primea bắ-taie când de beat ce era adormea «ỉ-n exerciţ-iul funcţ-iunii»- la fel «obrắ-znicắ-tura cu sprincene», eu, Daniela «o luam pe coajắ-» uneori…Copiii de azi nu se mai bucurắ- de acest «tratament», care mie…administrat de tatắ-l meu, doctorul, mi-a prins foarte bine! Chiar bunicul, Tắ-tắ-ica, purta veș-nic cu el ỉ-n buzunarul interior de la veston, spre piept, o…vắ-rguţ-ắ-…când ieș-ea cu noi, nepoţ-eii, Andi ș-i Daniela la plimbare. Doar o arắ-ta pe dinafarắ-. Niciodatắ- nu a folosit-o! Nu ne-a «altoit» deș-i am fi avut mare nevoie, ca sắ- creș-tem frumos ca plantele de soi!Farmacistul Neculae Gheorghiu a fắ-cut douắ- rắ-zboaie mondiale. Din fiecare a ieș-it mai ỉ-ntristat, mai sắ-rac, mai diminuat. La 79 de ani neỉ-mpliniţ-i «a murit cu zile», cum zicea el despre alţ-ii. Streinii de familie ỉ-l admirau pentru cinstea sa , pentru competenţ-a profesionalắ-. Noi, copiii ș-i nepoţ-ii ỉ-l iubeam necondiţ-ionat!! Poate ș-i pentru cắ- ne-a lắ-sat moș-tenire ochii albaș-tri ca sineala. Ce sắ- ne dorim mai mult?